Bugetul alocat pentru organizarea Summitului NATO de la Bucureşti nu va fi cheltuit în totalitate, potrivit estimărilor organizatorilor.
Pe perioda reuniunii, nu au fost înregistrate alarme sau incidente semnificative legate de securitate, a declarat într-un interviu acordat ROMPRES secretarul de stat în MAE Victor Micula, coordonatorul grupului de lucru pentru organizarea summitului.
Micula a precizat totodată că preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a confirmat participarea la Consiliul NATO-Rusia doar cu câteva ore înainte de a se urca în avionul spre Bucureşti.
ROMPRES: Domnule secretar de stat, acum, la câteva zile de la finalul Summitului NATO, ne puteţi spune dacă aţi mai rămas cu bani sau dacă trebuie să mai adăugaţi din buget pentru organizare?
VICTOR MICULA: Noi estimăm că ne încadrăm în bugetul stabilit pentru acest eveniment. în următoarele 45 de zile, ordonatorii de credite urmează să verifice implementarea contractelor încheiate şi să facă plăţile corespunzătoare. Probabil că, la jumătatea lunii mai, vom şti exact cât a costat summitul. Dar, din câte cunoaştem până în momentul de faţă, credem că vom avea o economie faţă de bugetul stabilit iniţial pentru acest eveniment.
în această perioadă ne concentrăm atenţia, toată echipa care a contribuit la organizarea summitului, la a documenta lecţiile învăţate, astfel încât următoarea echipă însărcinată cu organizarea unui eveniment de proporţii asemănătoare să poată avea ca bază de documentare şi experienţa noastră.
Noi am beneficiat din plin de experienţa pe care au avut-o cei care au organizat Sommmetul Francofoniei. Echipa condusă de domnul Cristian Preda a alcătuit un astfel de documentar, la care noi am avut acces când am început perioada de planificare a acestui eveniment. Totodată, am beneficiat din plin de experienţa pe care au avut-o organizatorii Summiturilor de la Praga, de la Istanbul şi de la Riga. Ne dorim să elaborăm şi noi un material documentar care să fie util celor care vor fi puşi în situaţia de a organiza ceva asemănător.
ROMPRES: Ne puteţi spune ce conţine materialul acesta şi dacă-l faceţi public sau când va fi gata?
VICTOR MICULA: Se doreşte a fi o analiză microscopică a tot ceea ce s-a întâmplat. Vom verifica dacă scenariile de la care am plecat au fost suficient de realiste. Vom analiza performanţa tuturor celor care au fost implicaţi în organizarea acestui eveniment, plecând de la şoferi, oameni care au gestionat infodesk-uri la aeroport, la hoteluri, la Palatul Parlamentului. Plecând de la experienţa celor care au făcut compartimentările, sistemul audio, dispozitivul de securitate, dispozitivul de transport, diplomaţie publică, protocol, comunicaţii, vom trece în revistă toate aceste domenii care au fost relaţionate cu summitul şi vom evalua performanţa fiecărei persoane în parte şi vom evalua totodată valabilitatea sau fezabilitatea diverselor scenarii pe care le-am folosit noi pentru pregătirea acestui eveniment.
Documentul nu va fi public, este un document care va rămâne la Ministerul Afacerilor Externe şi va putea fi accesat de echipe care vor avea un statut asemănător celui pe care l-am avut noi.
ROMPRES: Cea mai mare parte a cheltuielilor, dacă vă puteţi da seama, către ce s-a îndreptat - securitate, achiziţii?
VICTOR MICULA: Amenajarea centrului de conferinţă şi a centrului media este zona unde apreciem că se vor duce cele mai multe resurse. De altfel, din cele 90 şi ceva milioane de lei aprobate ca buget pentru summit, 25 de milioane de lei au fost alocate Camerei Deputaţilor.
ROMPRES: Inclusiv comunicaţii sau doar partea de logistică?
VICTOR MICULA: Aici ne referim strict la zona compartimentărilor sistemului de translaţie, catering, branding ş.a.
ROMPRES: La centrul media, în prima zi, a fost o problemă cu sistemul audio: nu se auzea conferinţa preşedintelui George W. Bush.
VICTOR MICULA: Nu a fost o problemă cu sistemul audio, ci a fost mai degrabă o problemă cu nivelul de informare de care dispuneau jurnaliştii la momentul în care au sosit. Activitatea centrului media era prevăzută să funcţioneze la primă capacitate pe data de 3 aprilie, când practic se desfăşura summitul. Noi, în zilele premergătoare, am început să dăm în funcţiune diverse facilităţi pe IT, pe comunicaţii. Sistemul audio la cască, dat fiind faptul că în acele două etaje, P şi P1, aveam câte 500 de staţii de lucru cu telefoane, cu desktop-uri pentru posibilitatea de racordare pe laptop pentru alţii şi erau foarte multe monitoare, noi am optat pentru soluţia audio la cască pentru a evita ca zgomotul în cele două etaje să fie infernal şi să aibă un impact negativ asupra activităţii desfăşurate de jurnalişti. Aceasta se referă strict la audio pe cască.
Jurnaliştii care au avut nevoie de audio pentru discursul preşedintelui Băsescu, din seara zilei de 1 aprilie, şi discursul preşedintelui Bush, din dimineaţa zilei de 2 aprilie, au avut la dispoziţie audio prin webcast-ul nostru, prin racordare la laptop şi prin fitting. în faţa infodesk-ului pentru jurnalişti a existat un infodesk Telecom unde puteai să te duci să-ţi descarci, audio şi video, cele două discursuri live sau înregistrate.
Jurnalistul de la Reuters, care, oricum, a avut o problemă de orientare în spaţiu - el se credea la Budapesta, în loc să realizeze că se află la Bucureşti - a avut o problemă de orientare şi în ceea ce priveşte accesul la această informaţie. El a apreciat că dacă nu are cască, nu are acces la audio. în momentul în care a întrebat la infodesk a fost îndrumat spre zona de fitting ca să-şi descarce, audio şi video, discursul preşedintelui Bush care-l interesa.
ROMPRES: Din partea delegaţiilor aţi avut vreun feedback legat de ziarişti, au fost mulţumiţi ?
VICTOR MICULA: Au fost deosebit de mulţumiţi, toate comentariile pe care le-am avut din partea delegaţiilor care ne-au vizitat au fost superlative şi acest lucru ne face să apreciem nu numai că am îndeplinit standardele pe care le presupune o astfel de întâlnire, dar chiar le-am depăşit.
ROMPRES: Aţi fost felicitaţi şi de un responsabil cu securitatea de la NATO, care a apreciat că ar fi fost cel mai bine organizat summit din istoria NATO. Dar în privinţa securităţii, pe perioada desfăşurării reuniunii, aţi avut anumite alarme?
VICTOR MICULA: Nu, n-am avut alarme. Noi, când apreciem că evenimentul a fost unul de succes, pornim de la faptul că, din punct de vedere politic, am obţinut un document unde regăsim interesele României. Acest document a fost obţinut după foarte multă muncă, atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles, muncă realizată de echipele noastre de negociatori. Din punct de vedere organizatoric, am reuşit să facem un eveniment de asemenea proporţii fără să blocăm activitatea aeroporturilor din Bucureşti, fără să dăm peste cap circulaţia din Bucureşti, fără să facem rabat la standardele în materie de securitate, dar, în acelaşi timp, fără să creăm impresia unui oraş-fantomă sau impresia unui eveniment care se desfăşura în spatele sârmei ghimpate.
Delegaţiile, care au avut aprecieri deosebit de pozitive la adresa dispozitivului de securitate, au subliniat tocmai acest lucru: că s-au simţit într-un oraş viu, au putut să interacţioneze cu cetăţenii Bucureştiului. Acei delegaţi care au avut timp au ieşit seara la restaurant, s-au plimbat în jurul hotelurilor şi au intrat în contact cu bucureştenii.
Spre deosebire de alte evenimente anterioare, unde cei care participau la summit erau absolut izolaţi de restul oraşului, în Bucureşti au putut să simtă gustul acestui oraş, au putut să simtă căldura bucureştenilor şi datorită acestui lucru au plecat cu această impresie, s-au considerat a fi nişte oaspeţi doriţi de toţi bucureştenii.
ROMPRES: Deci, n-au existat semnale privind unele riscuri pe perioada summitului ?
VICTOR MICULA: Nu, chestiuni minore care n-au avut impact deosebit asupra summitului.
ROMPRES: Adică de genul vreo geantă uitată?
VICTOR MICULA: Nu, nici măcar.
ROMPRES: S-au înregistrat totuşi incidente cu manifestanţii anti-NATO, incidente care au iscat ceva controverse. A existat o interdicţie ca pe perioada summitului să se organizeze vreun miting anti-NATO sau ceva de genul acesta, vreo interdicţie specială din partea organizatorilor?
VICTOR MICULA: Nu cunosc ca echipa de organizatori să fi solicitat o interdicţie a manifestărilor publice în perioada respectivă. Acest incident, pe care noi îl regretăm, a fost unul în legătură cu care trebuie să păstrăm proporţiile.
Cred că summitul a însemnat foarte multă satisfacţie pentru bucureşteni şi ne-am simţit sprijiniţi prin atitudinea pe care au adoptat-o bucureştenii faţă de acest eveniment. Au folosit mai puţine maşini în trafic, a fost folosit mai mult transportul în comun, au strâns din dinţi atunci când a fost vorba de o rută ocolitoare şi au respectat instrucţiunile poliţiştilor. Drept urmare, considerăm că acest incident a fost unul izolat pe care-l regretăm, dar care nu a constituit nota generală a ceea ce s-a întâmplat în Bucureşti în perioada respectivă.
ROMPRES: Un astfel de miting, să spunem, organizat în apropierea centrului Bucureştiului sau în imediata apropiere, ar fi pus în pericol securitatea summitului?
VICTOR MICULA: Eu cred că principala chestiune pe care o putem constata este că aceste mişcări anti-NATO nu au avut sprijin din partea populaţiei bucureştene. România, în general opinia publică, are o opinie favorabilă cu privire la Alianţa Nord-Atlantică. Să nu uităm că, pe toată perioada de campanie pentru a adera la Alianţa Nord-Atlantică, diverse guverne care s-au succedat au beneficiat de sprijinul populaţiei pentru aşa ceva. Deci, aici, în Bucureşti, principala piedică pe care au avut-o manifestanţii anti-NATO a fost lipsa de sprijin în rândul populaţiei bucureştene.
ROMPRES: Aţi fost martor şi la vizita preşedintelui Bush şi la întâlnirea bilaterală cu preşedintele Băsescu. A presupus un efort considerabil, în marja summitului, organizarea unei astfel de întâlniri între preşedintele Băsescu şi preşedintele Bush la Neptun, din punct de vedere logistic, al securităţii?
VICTOR MICULA: Evident a fost un efort deosebit, dar conţinutul acestor convorbiri şi atmosfera în care s-au desfăşurat cred că au justificat întru totul efortul depus. Componenta bilaterală pe care a avut-o prezenţa preşedintelui Bush în România a fost considerabilă şi a fost o manieră prin care Administraţia de la Washington a subliniat faptul că există o relaţie privilegiată cu ţara noastră.
ROMPRES: Cine şi de ce a ales Neptun ca loc de desfăşurare a întâlnirii?
VICTOR MICULA: Există mai multe persoane care ar putea să revendice paternitatea asupra acestei idei. Eu aş aprecia că a fost o idee foarte inspirată, dat fiind faptul că imaginile transmise de presa internaţională de la conferinţa de presă care a avut loc la marginea Mării Negre, la Neptun, au avut un impact deosebit, nu numai în România, ci şi în toată regiunea Mării Negre.
ROMPRES: Măcar instituţiile care au contribuit la configurarea conceptului întâlnirii puteţi să le menţionaţi?
VICTOR MICULA: Sunt mai mulţi. N-aş dori să încep să-i menţionez pe fiecare în parte, n-aş dori să uit pe cineva, dar a fost o idee la care au contribuit mai mulţi şi nu pot decât să salut această idee şi salut iniţiativa pe care au avut-o cei care ne-au dus cu această bilaterală pe malul Mării Negre.
ROMPRES: Cum vi s-au părut preşedintele Bush şi soţia acestuia?
VICTOR MICULA: Au fost foarte calzi la adresa României şi, evident, această atmosferă a fost cea care a caracterizat atitudinea delegaţiei americane pe tot parcursul prezenţei la Bucureşti.
ROMPRES: O altă vizită importantă a fost a preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Puteţi să ne spuneţi când aţi avut confirmarea că va sosi în Bucureşti?
VICTOR MICULA: în seara zilei de 3 aprilie, cu puţin timp înainte de a ateriza la Bucureşti, am avut certitudinea acestei vizite. Noi întotdeauna am vorbit despre acestă vizită ca fiind foarte probabilă, dar nu o certitudine. în final, cred că a fost unul dintre plusurile, unul dintre atuurile acestui eveniment de la Bucureşti, faptul că s-a putut organiza, pentru prima dată de la înfiinţarea Consiliului NATO-Rusia, o întâlnire la vârf în marja unui Summit al Alianţei Nord-Atlantice.
ROMPRES: De ce aţi avut atât de târziu confirmarea şi ce credeţi că l-a determinat pe Vladimir Putin să vină la summit?
VICTOR MICULA: Cred că a dorit să marcheze faptul că, deşi nu împărtăşeşte toate ideile şi toate deciziile Alianţei, acest Consiliu NATO-Rusia continuă să fie un forum de dialog între ţările Alianţei Nord-Atlantice şi Rusia pe diverse chestiuni de interes comun.
ROMPRES: întâlnirea bilaterală Putin-Băsescu s-a stabilit ad-hoc?
VICTOR MICULA: S-a stabilit în momentul în care s-a confirmat participarea preşedintelui Putin la Bucureşti.
ROMPRES: în prima zi a summitului a existat o întreagă discuţie legată de invitarea Macedoniei şi s-a speculat foarte mult, până la momentul aflării deciziei, că delegaţia acestei ţări va părăsi intempestiv lucrările. Au existat astfel de avertizări?
VICTOR MICULA: Nu. A existat o încărcătură emoţională semnificativă în jurul dezbaterii cu privire la invitarea Macedoniei să adere la NATO. Este de înţeles, dar nu. în mod formal, noi nu am avut astfel de mesaje din partea delegaţiei macedonene prezente la Bucureşti. Evident, noi ne-am fi dorit ca toate cele trei ţări membre ale Cartei Adriatice să primească o invitaţie la Bucureşti. Acest obiectiv a fost îndeplinit în mare măsură, Croaţia şi Albania au primit o invitaţie, iar Macedonia a primit o invitaţie, dar care devine efectivă în momentul în care va reuşi să rezolve de o manieră satisfăcătoare chestiunea numelui.
Totodată, în ceea ce priveşte atitudinea Alianţei faţă de celelalte trei ţări partenere pentru pace din Balcanii de Vest, România a sprijinit ideea salvgardării relaţiei Nord-Atlantice cu aceste ţări. Două dintre aceste ţări deja au fost invitate să adere la următoarea treaptă a parteneriatului şi, totodată, s-a subliniat deschiderea care există şi faţă de Serbia, în cazul în care Serbia va dori să-şi întărească legăturile cu NATO. Deci, şi din punctul acesta de vedere, putem spune că obiectivele noastre au fost atinse într-o proporţie de sută la sută.
în ceea ce priveşte regiunea lărgită a Mării Negre, este de remarcat faptul că ţările NATO au hotărât la Bucureşti că Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei într-un viitor nu foarte îndepărtat şi totodată s-a stabilit ca în decembrie să se treacă la o primă evaluare a progreselor înregistrate în procesul de reformă din cele două ţări. Cred că este un câştig semnificativ în ceea ce priveşte drumul acestor ţări spre integrarea în familia vest-europeană.
S-au luat decizii importante şi cu privire la alte subiecte de interes pentru România, cum ar fi scutul antirachetă. Noi mereu am susţinut faptul că ne-am dorit ca la Bucureşti să se adopte o decizie politică în privinţa dezvoltării unui sistem complementar integrat cu cel american. Acest lucru se regăseşte în Declaraţia de la Bucureşti.
în ceea ce priveşte securitatea energetică, România a pledat pentru identificarea unui rol de nişă pentru Alianţa Nord-Atlantică. în Declaraţia de la Bucureşti vedem în mod concret unde anume Alianţa consideră că poate avea o valoare adăugată în ceea ce priveşte securitatea energetică. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele politice urmărite de negociatorii români, la Bruxelles şi la Bucureşti, obiective politice care au fost atinse cred că într-o proporţie de 95%.
ROMPRES: în privinţa Republicii Moldova a existat o chestiune semnalată de ziarişti. în consola de traducere a existat traducere pentru 'limba moldovenească'?
VICTOR MICULA: Nu a existat. A existat o eroare, pe canalul 3 a existat traducere în limba română. Atâta tot. în rest, acei lideri care au dorit să aibă un traducător personal care să traducă la cască aveau posibilitatea folosirii acelor boxe pentru traducători şi pentru traducătorii personali. Din punctul de vedere al organizatorilor, s-a organizat traducere în engleză, franceză, rusă şi română. Şi au existat şi interpreţi personali care au tradus doar pentru câţiva lideri care au fost prezenţi la Bucureşti.
ROMPRES: Cum este cazul domnului Voronin?
VICTOR MICULA: Exact. Deci, nu a existat traducere în limba moldovenească, a existat pur şi simplu o conexiune audio între interpretul personal şi preşedintele Voronin.
ROMPRES: în privinţa Republicii Moldova am văzut că există în Declaraţia finală a summitului recomandarea ca Rusia să-şi îndeplinească angajamentele în ceea ce priveşte forţele convenţionale ...
VICTOR MICULA: Există două chestiuni. Atunci când se abordează subiectul Tratatului cu privire la limitarea forţelor convenţionale în Europa, se subliniază faptul că, din punctul de vedere al Alianţei, condiţionalitatea între ratificarea Tratatului adaptat şi îndeplinirea de către Federaţia Rusă a angajamentelor asumate la Istanbul este în continuare valabilă. Deci atât timp cât Rusia nu îşi va respecta angajamentele de la Istanbul, ţările Alianţei Nord-Atlantice nu vor ratifica Tratatul Forţelor Convenţionale adaptat. Această condiţionalitate rămâne valabilă şi apare în Declaraţia de la Bucureşti. Şi, în al doilea rând, am subliniat din nou îngrijorarea Alianţei cu privire la conflictele îngheţate care continuă să afecteze câteva ţări din spaţiul fostei Uniuni Sovietice, printre care şi conflictul din Transnistria.
ROMPRES: Legat de Republica Moldova, vedeţi o intensificare a colaborării cu structurile euro-atlantice?
VICTOR MICULA: Aici segmentul meu este mult prea limitat. Pentru a încerca să faci o evaluare a intensităţii relaţiei dintre Republica Moldova şi structurile vest-europene este nevoie de un interlocutor care să aibă o imagine mai globală, mai generală.
ROMPRES: Personal, organizarea summitului NATO a fost, cum să spunem, cea mai mare provocare din cariera dumneavoastră de diplomat?
VICTOR MICULA: Da, într-adevăr a fost cea mai mare provocare din cariera mea, dar aici trebuie să subliniez faptul că poate mie mi se acordă mai multe merite decât ar trebui. Eu am făcut parte dintr-o echipă cu foarte mulţi oameni tineri care au ştiut să ia hotărârile corecte la momentul respectiv şi, în acelaşi timp, am beneficiat de sprijinul a 17 instituţii din administraţia publică română şi de sprijinul echipei de experţi de la Camera Deputaţilor şi de la Senat.
ROMPRES: Puteţi să ne spuneţi cam ce lecţii aţi învăţat, după organizarea acestui summit?
VICTOR MICULA: Mai există multe lecţii de învăţat. Noi cred că trebuie să ne dăm cel puţin două săptămâni pentru ca, la rece, să ne uităm la fiecare detaliu în parte, să ne gândim ce anume am fi putut face altfel. Evident, toate valorile sunt la superlativ şi există tendinţa să zici: bun, totul este perfect. Dar, în acelaşi timp, trebuie să privim foarte la rece şi să ne dăm seama care sunt acele lucruri care au mers mult mai bine decât ne aşteptam şi care sunt acele zone unde noi am considerat că poate că la un moment dat ar fi fost mai bine să avem mai multe resurse pe zona respectivă. Aceasta este o analiză pe care nu o am în momentul de faţă, dar cred că este foarte utilă atât din punctul de vedere al celor care au participat la organizarea acestui eveniment, cât şi din punct de vedere al celor care urmează să fie puşi în faţa unei sarcini asemănătoare sau a unei provocări asemănătoare.
ROMPRES: Vă mulţumim.
